Joaca acum Serpent! Joaca acum Serpent!

Dictionare: ToateDEXSinonimeAntonimeNeologismeOrtograficArh. & Reg.EtimologicAcademic
Cauta

URL scurt: webdex.ro/aparat
Gaseste rime pentru cuvantul aparat

17 rezultate Dex Online pentru definitie aparat, apăra, apărat

Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: amarat, amărât, aparat, apăra, apărat, apărut, apăsat, ararat, dăpărat, parat, părat, pârât
APARÁT, aparate, s.n. 1. Sistem de piese care servește pentru o operație mecanică, tehnică, științifică etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta. 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la îndeplinirea unei funcțiuni fundamentale. Aparat digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau, p. ext. a personalului) care asigură bunul mers al unei instituții sau al unui domeniu de activitate. Aparat administrativ. ♢ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcțiile acestuia; totalitatea angajaților acestor organe. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ♢ Aparat științific = totalitatea documentelor, izvoarelor, surselor de investigație științifică folosite de un cercetător. Aparat critic = totalitatea notelor și comentariilor care însoțesc o ediție critică. – Din lat. apparatus, fr. apparat, germ Apparat (cu unele sensuri după fr. appareil).
APARÁT s. 1. (TEHN.) mașină. (~ de bărbierit.) 2. instrument. (Un ~ pentru curățat cartofii.) 3. (ANAT., FIZIOL.) sistem. (~ circular, cardio-vascular etc.) 4. (ANAT.) aparat Golgi v. dictiozom.
aparát s. n., pl aparáte
APARÁT ~e n. 1) Sistem tehnic care servește la executarea anumitor operații (tehnice, mecanice, electrice etc.). ~ de radio. ~ fotografic.~ de gimnastică ansamblu de instalații care servesc la efectuarea de exerciții gimnastice. 2) Totalitate a organelor care îndeplinesc o funcție în organism. ~ circulator. ~ digestiv. 3) Totalitate a serviciilor și a personalului dintr-o instituție, dintr-un stat. ~ administrativ.~ critic explicațiile care însoțesc un text. /<germ. Apparat, lat. apparatus
aparát (aparáte), s.n. – Mașinărie, instalație, instrument. Lat. apparatus (sec. XIX).
APARÁT s.n. 1. Sistem tehnic care servește pentru o operație tehnică, științifică etc. bine determinată. ♦ Instalație, unealtă etc. servind la efectuarea de exerciții gimnastice. 2. Ansamblu de organe care îndeplinesc aceeași funcție în organism. V. sistem. 3. Totalitatea serviciilor unei instituții. ♢ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcțiile acestuia; personalul acestor organe. 4. Totalitatea procedeelor și mijloacelor folosite într-o anumită muncă. ♢ Aparat științific = totalitatea mijloacelor de cercetare într-o muncă științifică; aparat critic = notele explicative care însoțesc un text (vechi), comentat de editor. [< lat. apparatus, cf. fr. apparat, appareil, germ. Apparat].
APARÁT s. n. 1. sistem tehnic care servește pentru o operație tehnică, științifică etc. ♢ instalație, unealtă pentru exerciții gimnastice. 2. (anat.) ansamblu de organe care îndeplinesc aceeași funcție în organism. 3. totalitatea serviciilor unei instituții. 4. ~ de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcțiile acestuia. 5. totalitatea procedeelor și mijloacelor într-o anumită muncă. o ~ științific = totalitatea mijloacelor de cercetare într-o muncă științifică; ~ critic = notele explicative care însoțesc un text, comentat de editor. (< lat. apparatus, fr. apparat, germ. Apparat)
APARATUL GENITAL BĂRBĂTESC cântar, ciorchine, măsuri și greutăți.
APĂRÁ, ápăr, vb. I. Tranz. 1. A interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile. ♦ A păzi un teritoriu, un oraș etc.; a menține o poziție prin luptă. ♦ Refl. A se împotrivi unui atac, unei acțiuni ostile. 2. A pune la adăpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti. 3. A susține pe cineva sau ceva, respingând obiecțiile aduse; a pleda cauza cuiva înaintea justiției. ♦ Refl. A aduce în sprijinul său argumentele necesare spre a dovedi este pe nedrept învinuit. – Lat. aparare „a pregăti, a dispune”.
APĂRÁ vb. 1. a feri, a ocroti, a păzi, a proteja, (livr.) a prezerva, a salvgarda, (astăzi rar) a scuti, (înv. și pop.) a oblădui, (înv. și reg.) a ocoli, (înv.) a veghea, (fig.) a acoperi. (-i ~ de primejdie.) 2. (grecism înv.) a (se) diafendisi. (Se ~ împotriva dușmanului.) 3. (înv. și pop.) a ține. (A ~ multă vreme cetatea.) 4. (JUR.) (înv.) a sprijini. (L-a ~ în proces.) 5. v. pleda. 6. v. dezvinovăți.
APĂRÁ vb. v. evita, feri, împiedica, îndepărta, înlătura, ocoli, opri, preîntâmpina, preveni, refuza, respinge, reține.
A (se) apăra ≠ a ataca
apărá vb., ind. prez. 1 sg. ápăr, 3 sg. și pl. ápără, 1 pl. apărăm
A APĂRÁ ápăr tranz. 1) (cauze, argumente etc.) A susține acordând ajutor împotriva unei acțiuni ostile. 2) A avea în pază; a lua sub ocrotire; a ocroti; a proteja; a supraveghea; a veghea; a păzi. 3) A pune la adăpost; a feri; a păzi. ~ de înghețuri. 4) A menține prin luptă. ~ o cetate. 5) A susține în fața unei instanțe judecătorești. 6) fig. A susține respingând obiecțiile aduse. ~ o cauză. ~ o idee. 7) sport A feri de atacurile adversarului. /<lat. apparare
A SE APĂRÁ mă apăr intranz. A-și demonstra nevinovăția, aducând argumentele necesare. /<fr. apparare
apărá (ápăr, apărát), vb. – 1. A opri, a se împotrivi. 2. A ocroti, a păzi, a pune la adăpost. – 3. A feri, a ocoli, a eschiva. – Mr. apăr, istr. opăr. Lat. appărāre (Pușcariu 93; Candrea-Dens., 63; REW 534; DAR); cf. it. appararse, prov. apará, sp. aparar. Toate celelalte formațiuni romanice par neol. Evoluția semantică de la „a prepara”, sens propriu al cuvîntului lat., la „a opripare a fi anterioară rom., cf. sp. parar. De aici, trecerea la „a ocroti, a păzieste firească, deoarece „a ocroticeva înseamnă „a opridușmanul; cf. sp. amparar și fr. défendre „a opriși „a interzice”. Același sens în it. riparare „a opri”. calabr. apparari „a se pune la adăpost”. Der. apărare, s.f. (acțiunea de a apăra); apărat, s.n. (apărare); apărat, adj. (interzis); apărătoare, s.f. (evantai; dig de apărare; în general, orice obiect care protejează); apărătoare, s.f. (specie de mentă); apărător, s.m. (persoană care apără); apărătură, s.f. (obstacol,; tărie, forță); neapărat, adj. (fără protecție, descoperit); neapărat, adv. (inevitabil, obligatoriu; neîndoios, sigur).
APĂRÁT adj. v. adăpostit.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online - dictionar explicativ roman este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.