Joaca acum Serpent! Joaca acum Serpent!

Dictionare: ToateDEXSinonimeAntonimeNeologismeOrtograficArh. & Reg.EtimologicAcademic
Cauta

URL scurt: webdex.ro/americana
Gaseste rime pentru cuvantul americana

21 rezultate Dex Online pentru definitie american, americana

Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: american, americana, americancă
AGÁVĂ, agave, s.f. Nume dat mai multor plante ornamentale, cu frunze lungi până la 2 m, late și groase, cu spini pe margini, originare din America (Agave); din fibrele frunzelor uneia dintre specii (Agave americana) se fac frânghii și diferite țesături. – Din fr. agave.
AGÁVĂ s. (BOT.; Agave americana) (pop.) limbă.
agávă s. f., g.-d. art. agávei; pl. agáve
AGÁV//Ă ~e f. Plantă erbacee exotică cu frunze lungi, late și groase din care se scot fibre folosite în țesătorie. /<fr. agave
AGÁVĂ s.f. Plantă exotică originară din Mexic, din ale cărei frunze se scot fibre textile. [< fr. agave, cf. gr. agauosmăreț].
AMERICÁN, -Ă, americani, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) din populația de bază a unui alt stat al Americii. 2. Adj. Care aparține (populației) Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) altui stat al Americii, privitor la (populația din) Statele Unite ale Americii sau (mai rar) la alt stat din America. – America (n. pr.) + suf. -an. Cf. it. americano, fr. américain.
americán s. m., adj. m., pl. americáni; f. sg. americánă, g.-d. art. americánei, pl. americáne
AMERICÁN1 ~ă (~i, ~e) 1) Care aparține S.U.A. sau populației lor; din S.U.A. 2) rar Care aparține oricărui stat al Americii. /Din America n. pr. + suf. ~an
AMERICÁN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a S.U.A. (ori a altui stat din America) sau este originară din S.U.A. (ori din alt stat al Americii). /Din America n. pr. + ~an
AMERICÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din S.U.A., din America. ♢ (s. f.) limba engleză vorbită în S.U.A. și în Canada. (< fr. américain)
AMERICÁN, -Ă (‹ America), adj., s.m. și f. 1. S.m. și f. (la m. pl.) Națiune constituită pe terit. S.U.A. din populații eterogene, de religie creștină (majoritatea populației). Există c. 260 de confesiuni religioase. ♦ Persoană aparținînd populației S.U.A. 2. Adj. Care aparține Americilor șau populației acestora, privitor la Americi sau la populațiile lor; (mai ales) care aparține S.U.A. sau populației lor, privitor la S.U.A. sau la populația lor. ♦ Arta a. = arta care s-a dezvoltat pe teritoriul S.U.A. și al Canadei și care a apărut o dată cu primii colonizatori. În arhitectură, în sec. 17 și 18 este caracteristicstilul colonial” (construcții în lemn). Către sfîrșitul sec. 18 se impune în arhitectura oficială neoclasicismul („Capitoliul” din Washington), căruia i se adaugă în prima jumătate a sec. 19 neogoticul. Din a doua jumătate a sec. 19 se afirmă în construcțiile publice și de locuit arhitectura funcțională (cea mai semnificativă creație fiind „zgîrie-norii”). Folosirea scheletului de oțel, a betonului armat și a sticlei a dat posibilitatea unor soluții noi, formele evoluînd către simplitate și eleganță (Școala din Chicago-Louis Sullivan). Artele plastice s-au dezvoltat sub influența europeană, mai ales olandeză și engleză. În sec. 17-18, John Smibert crează un realism figurativ care durează aproape un secol, avînd ca reprezentanți principali pe: John Singleton Copley, Robert Feke, Benjamin West. Sec. 19 este dominat de influența neoclasică și și romantică, constînd în apariția peisajuluicu adevărat americanși în descoperireabunului sălbatic”. Se remarcă George Catlin, George Caleb Bingham și, după războiul de Secesiune, Thomas Eakins și Winslow Homer. Impresionismul, reprezentat mai ales de Mary Cassat nu are o importanță deosebită în evoluția a. a.. Sec. 20 începe cu o criză de identitate a artei, a cărei depășire o încearcă Școala celor opt („Școala lăzii de gunoi”) condusă de Robert Henri. Momentul intrării a. a. în contextul artei moderne îl constituie apariția Galeriei Stieglitz (Armony show). Sub influența marilor artiști postimpresioniști din Europa lucrează – încercînd în același timp o situare prin subiect în lumea americană – Arhur B. Dove, John Marin, Georgia O'Keefe. Perioada interbelică este dominată de așa-numitulImn al dinamului”, acceptare și deificare a industrialului ce va determina apariția stiluluiHard edge” și a trei artiști majori: Stuart Devis, folosind în lucrări sale colajul, schematismul decorativ și variațiunile abstracte, Alexander Calder cuStabileleșiMobilelesale realizate în metal și David Smith cu sculpturile ideografice. În timpul și după al doilea război mondial, sub influența Bauhausului, F.L. Wright caută creeze în spirit modern o arhitectură organică. I se adaugă o suită de pionieri ai arhitecturii moderne veniți din Europa: W. Gropius, Mies van der Rohe, E. Saarinen, R. Neutra. În artele plastice, GaleriaArta secolului” a lui Peggy Guggenheim duce la apariția expresionismului abstract (Arshile Gorky), a picturii gestuale (Jackson Pollack) și a unui expresionism de nuanță brutal-tragică (Willem de Kooning). Prin arta abstractă a lui Rothko și Barnett Newman se ajunge la Noua Școală din New York, în cadrul căreia se dezvoltă curentele Op art (Noland), sculptura minimalistă, Pop Art (Rauschenberg, George Segal) și hiperrealismul anilor '70 (Charles Close, Noël Mahaffey, Tony Smith).
ánglo-americán adj., s. m. → american
BIBAN AMERICÁN s. v. pește-auriu, pește-curcubeu, pește-soare.
CÂRMẤZ s.m., s.n. 1. S.m. Plantă erbacee cu flori mici albe-roz, cu fructe în formă de bobițe mici roșii sau negre, întrebuințate drept colorant (Phytolacca decandra). 2. S.n. Materie colorantă roșie, extrasă din fructele de cârmâz (1) sau din gogoșile unei insecte originare din Mexic; carmin. – Din tc. kirmız.
CÂRMÂZ s. 1. (BOT.; Phytolacca decandra și americana) (reg.) rumeioară. 2. v. coșenilă. 3. v. carmin.
cârmâz (insectă, plantă) s. m.
cârmâz (colorant, sirop) s. n.
CÂRMÂZ1 ~i m. Plantă erbacee cu flori albe-roz și fructe roșii sau negre folosite drept colorant. /<turc. kirmiz
CÂRMÂZ2 ~uri n. Colorant roșu extras din gogoșile de coșenilă, folosit în medicină, în parfumerie etc.; carmin. /<turc. kirmiz
cîrmîz s.m. – 1. Coșenilă (Coccus ilicis). – 2. Plantă (Phytolacca decandra). – 3. Materie colorantă roșie. – Mr. cîrmeze, megl. chirmiz. Tc. kirmiz, din arab. al-qirmiz (sp. alquermes, quermes), cf. Roesler 597; Șeineanu, II, 91; Lokotsch 1291; Ronzevalle 129; cf. ngr. ϰρεμέζι, alb. kërmës, bg. kŭrmuz. – Der. cîrmîziu (var. cîrmiziu, hermeziu), adj. (roșu-viu, stacojiu), din tc. kirmizi, cf. sp. carmesi, fr. cramoisi, it. carmasino (› mag. karmaszin, de unde, în Trans., carmajin, cărmăjin, s.n. „piele stacojie”). Der. neol. carmin, s.m., din fr. carmin.
núcă americánă s. f. + adj.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online - dictionar explicativ roman este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.