ALECSANDRI,
1. Vasile A. (1818 sau 1821-1890, n.
Bacău),
scriitor și
om politic român. Acad. (1867).
Participant la
revoluția din 1848,
promotor al
luptei pentru Unirea Principatelor,
sprijinitor al
Războiului de
Independență. A
îndeplinit numeroase misiuni diplomatice.
Ministru de
Externe a Moldovei (1858-1859) și cel
dîntîi ministru de
Externe a
Principatelor Unite (1859-1860) și al
României la
Paris (1885-1890).
Director al
Teatrului Național din Iași (1840-1842),
împreună cu Mihail Kogălniceanu și C. Negruzzi. A
condus revista „
România literară” (1855). A
contribuit la
fondarea și la
dezvoltarea a
numeroase specii literare și a
publicat prima mare culegere de
poezie populară românească, „
Poezii poporale”, care au
jucat un
rol decisiv în
orientarea literaturii române spre izvoarele ei
naționale, ca și în
stimularea folcloristicii.
Balade („Cîntice bătrînești”), 1852-1853.
Influențat de
folclor („
Doine și
lăcrimioare”). A
evocat în
ample poeme trecutul eroic și
mitologia națională („
Legende”), a
ilustrat feptele de
vitejie din
Războiul de
Independență („
Ostașii noștri”), a
celebrat viața rustică și
mișcarea ciclică a
anotimpurilor („
Pasteluri”).
Creația dramatică însumează monologuri („Cînticele
comice”),
comedii satirizînd
atmosfera și
moravurile epocii („Iorgu de la Sadagura”, „Iașii în
carnaval”,
ciclul „Chirițelor”
ș.a.),
drame cu
subiecte din
istoria națională sau
antică („
Despot-Vod”, „Fîntîna Blanduziei”, „Ovidiu”) și o
feerie („Sînziana și
Pepelea”).
Proza sa
cuprinde jurnale de
călătorie („O
plimbare la
munți”, „
Călătorie în
Africa”),
nuvele romantice („
Buchetiere de la Florența”) și
satirice („
Istoria unui
galbîn și a unei
parale”).
Schițe și
povestiri cu
tentă autobiografică („
Vasile Porojan”);
încercări de
roman („Dridri”, „
Mărgărita”). Prin
seninătate,
armonie și
simplitate,
opera sa rămîne
expresia unei
personalități de
structură clasică.
Premiul „
Felibrilor”.
2. Iancu (Ioan) A. (1826-1884, n. Iași),
diplomat român.
Frate cu
A. (1).
Conducător al
agenției diplomatice a
Principatelor Unite la
Paris și Londra (1860-1866).