ajún (ajúnuri),
s.n. –
1. Post. –
2. Zi sau
perioadă de
timp care
preced anumite sărbători care
presupun post și mai
ales ajunul Crăciunului și al
Anului Nou. –
3. Zi sau periodă de
timp care
preced un
eveniment în
general. – Var.
arjun. Mr.
ağun „pe nemîncate, flămînd”, istr.
jun. Lat.
iaiūnus (
formă reconstruită în
mod ipotetic la Plaut; cf. Corominas, I, 344);
probabil prin
disimilare *
aiūnus; cf.
alb.
ağenoj, v. napol.
iagiuna, genov.
zazun, fr.
jeun, sp.
ayuno, (este
posibil ca fr.
à jeun să
reprezinte un mai
vechi *
ajeun, unde -
a a
fost înțeles ca prep.). În
general ajun se
explică drept der.
postverbal de la
ajuna, și acesta ca
rezultat al lat. *
aiūnāre (Meyer,
Alb. St., IV, 88; Philippide,
O rămășiță, 16; Philippide, II, 645;
Pascu,
Beiträge, 16;
Pascu, I, 29), de la
eiūnāre (
Diez, I, 214; Pușcariu 49;
Candrea-
Dens., 31; REW 4581;
DAR), sau de la *
ieiūnāre (Cipariu,
Gram., 122). Der.
ajuna, vb. (a ține
post);
ajunat, s.n. (ajun,
post);
ajunător, adj. (care
postește).