Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția ștafetele definiție dex
ștafetele
găsește rime pentru
ștafetele
a duce poșta / ștafeta
expr.
1.
a
bârfi
.
2.
a se ține de
intrigi
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia ștafetele
ȘTAFÉTĂ
,
ștafete
, s.f.
1.
(Înv.)
Curier
special
care
ducea
scrisori
sau
mesaje
urgente
;
ștafetar
.
2.
Scrisoare
,
mesaj
urgent
dus
de un
curier
special:
p. ext.
veste
,
știre
. ♢ Expr. Fam.
A
umbla
cu
ștafeta
sau
a
duce
ștafeta
= a
purta
vorba
, a
bârfi
, a
cleveti
.
3.
Concurs
sportiv
la
alergări
,
schi
,
înot
etc., care
constă
în
parcurgerea
unei
distanțe
regulamentare
în
patru
părți
egale
, de
către
o
echipă
compusă
din
patru
persoane
, care
străbat
succesiv
distanța
repartizată
, cu
obligația
de a
transmite
coechipierului
următor
un
obiect
convențional
, care
trebuie
dus
la
punctul
final
. ♦
Obiect
convențional
care se
transmite
succesiv
într-o
astfel
de
competiție
. ♦
Sportiv
care
participă
la o
ștafetă
(
3
). – Din it.
staffetta
, germ.
Stafette
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ștafetele
ȘTAFÉTĂ
s.
curier
,
mesager
, (înv. și
reg
.)
olac
,
olăcar
, (înv.)
menzil
,
paic
,
pion
,
poștă
,
tabelar
,
tătar
,
vătășel
.
(A
sosit
o ~
călare
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ștafetele
ȘTAFÉTĂ
s. v.
știre
,
veste
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ștafetele
ștafétă
s. f., pl.
ștaféte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ștafetele
ȘTAFÉT//Ă ~e
f.
1)
înv. v.
ȘTAFETAR
. 2)
Mesaj
urgent
transmis
printr-un
curier
special
. ♢
A
umbla
cu
(sau
a
duce
)
~a
a
răspândi
zvonuri
,
vorbe
calomnioase
; a
bârfi
. 3)
Probă
sportivă
constând
din
patru
etape
parcurse
succesiv
de
participanți
, care
transmit
coechipierului
următor
un
obiect
convențional
. 4)
Obiect
care se
transmite
de la un
sportiv
la
altul
în această
probă
, 5)
fig.
Tradiție
demnă
de
urmat
,
transmisă
de la o
generație
la alta.
A
prelua
~a.
/<it.
staffeta,
fr.
estafétte
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ștafetele
ștafétă (-te),
s.f. –
1.
Trimis
,
mesager
. –
2.
Mesaj
,
scrisoare
. –
3.
(Fam.) Bîrfitor,
clevetitor
. – Var.
stafetă
.
It.
staffetta
,
parțial
prin
intermediul
germ.
Stafette,
pol
.
sztafeta
(Tiktin;
Iordan
,
Dift.,
100; cf. Roesler 576). – Der.
ștafetar
,
s.m. (
rar
,
mesager
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia ștafetele
ȘTAFÉTĂ
s.f.
Probă
sportivă
pe
echipe
(la
atletism
,
natație
etc.), care se
desfășoară
pe
distanțe
împărțite
pe
etape
,
fiecare
distanță
fiind
străbătută
de
către
un
concurent
, care
transmite
coechipierului
următor
un
obiect
convențional
. ♦
Obiectul
însuși
. [<
rus
.
estafeta
, germ.
Stafette
, cf. it.
staffetta
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia ștafetele
ȘTAFÉTĂ
s. f.
1. (în
trecut
)
curier
special
care
ducea
scrisori
sau
mesaje
urgente
. 2.
probă
sportivă
pe
echipe
(la
atletism
,
natație
etc.) care se
desfășoară
pe
distanțe
împărțite
pe
etape
,
fiecare
distanță
fiind
străbătută
de
către
un
concurent
care
transmite
coechipierului
următor
un
obiect
convențional
. ♢
sportivul
care ia
parte
. ♢
obiectul
însuși
. (< it.
staffetta
, germ.
Stafette
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia ștafetele
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK