definiția șleau definiție dex

șleau

găsește rime pentru șleau
Cuvinte apropiate: bleau, leau, șleah, șlean, șleap, șleau (s.n.), șleau (s.m.)

ȘLEAU2

, șleauri, s.n. Fiecare dintre cele două curele groase, funii sau lanțuri care se prind de pieptul hamului și se leagă de crucea căruței sau a trăsurii trase de un animal; trăgătoare, ștreang. – Din ucr. šleja.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia șleau

ȘLEAU3

, șleauri, s.n. Pădure cu arbori de specii diferite. – Cf. germ. Schlehe.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia șleau

ȘLEAU1

, șleauri, s.n. Drum de țară natural, neamenajat, bătătorit de căruțe. ♢ Expr. A vorbi (sau a spune) pe șleau = a vorbi deschis, fără înconjur. ♦ (Rar) Firul unei ape curgătoare. [Var.: șleah s.n.] – Din pol. szlak, ucr. šljah.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia șleau

ȘLEAU

s. ștreang, trăgătoare, (reg.) ștric. (~ la ham.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia șleau

ȘLEAU

s. v. drum, făgaș, itinerar, parcurs, rută, șosea, traiect, traiectorie, traseu, ulm.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia șleau

ȘLEAU

s. v. drum, făgaș, itinerar, parcurs, rută, șosea, traiect, traiectorie, traseu, ulm.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia șleau

șleau

(drum de țară, ștreang, pădure) s . n., art. șleául; pl. șleáuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia șleau

șleau

(ulm) s. m., art. șleául; pl. șlei, art. șléii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia șleau

ȘLEAU1 ~ri

n. 1) Drum de țară natural, care unește două sau mai multe localități. ♢ A vorbi (sau a spune) pe ~ a vorbi (sau a spune) deschis, fără înconjur, verde în ochi. 2) fig. rar Cursul unei ape. /<pol. szlak, szla-ch, ucr. šljah
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia șleau

ȘLEAU2 ~ri

n. Parte a hamului, constând dintr-o funie sau dintr-o curea groasă (mai rar lanț), care se prinde de orcicul unui vehicul cu tracțiune animală; postoroncă; ștreang. /<ucr. šleja, pol. szleja, szla
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia șleau

ȘLEAU3 ~ri

n. Pădure cu copaci de diferite specii. /cf. germ. Schlehe
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia șleau

șleau1

, șlei, s.m. (înv.) 1. ulm. 2. copac bun de foc (porumbar, stejar etc.).
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia șleau

șleau5

s.n. (reg.) noroi foarte apos.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia șleau

șleau4

, șleauri, s.n. (reg.) 1. (în sintagmă) pădure de șleau = pădure cu arbori de specii diferite (în care predomină stejarul). 2. (cu sens colectiv; în sintagmă) lemn de șleau = lemn de foc provenit dintr-o pădure de șleau (v.).
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia șleau

șleau3,

șleauri, s.n. 1. (pop.) fiecare dintre cele două curele groase, funii sau lanțuri care leagă pieptarul hamului de orcic (v.). 2. (reg.; în forma: jleau) bucarul hamului. 3. (reg.) ham. 4. (reg.) parte a crucii căruței de care se prinde orcicul. 5. (reg.) vergea de care se prinde orcicul la căruța cu hulube.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia șleau

șleau2

, șleauri, s.m. 1. (înv. și reg.) drum bătătorit, neamenajat (de mare circulație); itinerar, traseu; (în expr.) a da pe șleau = a aduce pe calea cea bună. 2. (reg.; în forma: șleah) șosea. 3. (pop.) făgaș lăsat (pe drum) de roțile unui vehicul; (în expr.) a merge pe șleau = a reuși; a avea spor; a merge șleau = a se desfășura în mod curgător. 4. (reg.) jgheab prin care se scurge mustul din teasc. 5. (reg.) curs al unei ape. 6. (pop. și fam.; în loc adv.) pe șleau = de-a dreptul fără înconjur. 7. (reg.) loc de trecere prin gard sau peste gard. 8. (reg.) loc deschis, expus vântului; spulberiș. 9. (reg.; în forma: șleu) loc plan pe vârful unui munte; coamă de munte sau de deal.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia șleau

șleáu (-uri),

s.n. – 1. Urmă, dîră lăsată de roți pe sol. – 2. Drum natural, nepregătit, indicat numai de urmele lăsate de vehicule. – 3. Drum, rută. – Pe șleau, fără înconjur. – Var. Mold. șeah, înv. șleav. Pol. szlach, sznak, rut. šljak (Tiktin; Candrea; cf. Cihac, II, 390).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia șleau

șleáu (-uri),

s.n. – Trăgătoare, ștreang tras de cai. – Var. șleah. Pol. szla, szleja, rut. slyjá, din sl. silo „laț” (Cihac, II, 390; Tiktin). Der. din săs. Schlîf (Lacea, Dacor., III, 745) este mai puțin probabilă.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia șleau
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar