Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția încins definiție dex
încins
găsește rime pentru
încins
Cuvinte apropiate:
încina
,
încins
,
întins
(s.n.),
întins
(adj.),
învins
ÎNCÍNS
3
, -Ă,
încinși
, -se
, adj.
1.
(
Despre
oameni
sau
despre
corpul
lor
) Cu
mijlocul
cuprins
într-o
cingătoare
. ♦ (
Despre
cingătoare
,
brâu
etc.)
Înfășurat
în
jurul
corpului
.
2.
(
Despre
arme
)
Prins
,
atârnat
de
cingătoare
; (
despre
oameni
) cu
arma
prinsă
la
cingătoare
. – V.
încinge
2
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia încins
ÎNCÍNS
2
, -Ă,
încinși
, -se
, adj.
1.
(
Despre
foc
) Care
arde
cu
flăcări
mari
,
bine
aprins
. ♦
Înfierbântat
2
,
încălzit
foarte
tare
(de
foc
, de
soare
etc.). ♦ Fig.
Aprins
2
,
înflăcărat
,
întețit
.
2.
(
Despre
fân
,
cereale
,
făină
etc.) Care a
început
să
fermenteze
,
stricat
,
alterat
;
aprins
2
,
fermentat
. – V.
încinge
1
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia încins
ÎNCÍNS
1
s.n.
Faptul
de
a
(
se
)
încinge
2
. – V.
încinge
2
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia încins
ÎNCÍNS
s.
încingere
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia încins
ÎNCÍNS
adj.
înfășurat
.
(Cu
brâul
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia încins
ÎNCÍNS
adj.
1.
cald
,
dogorit
,
fierbinte
,
înfierbântat
, (
astăzi
rar
)
înfocat
.
(
Plită
~.)
2.
aprins
,
fer
-mentat.
(
Fân
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia încins
încíns
(
înfierbântare
,
înfășurare
) s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia încins
a lua
(
pe cineva
)
la încins
expr.
a
bate
(
pe cineva
).
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia încins
a se încinge tărâța
(în cineva) expr.
a se
înfuria
(pe cineva)
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia încins
ÎNCÍNGE
2
,
încíng
, vb. III.
1.
Tranz. și refl. A (se)
înfășura
peste
mijloc
cu o
cingătoare
, un
brâu
etc.
2.
Tranz. și refl. A(-și)
prinde
o
armă
de
mijlocul
corpului
(cu o
curea
).
3.
Tranz. Fig. A
înconjura
(din toate
părțile
), a
împresura
. [Perf. s.
încinsei
,
part
.
încins
] – Lat.
incingere
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia încins
ÎNCÍNGE
1
,
încíng
, vb. III.
1.
Refl. (
Despre
foc
) A
arde
cu
flacără
mare
, a se
aprinde
bine
. ♢ Tranz. fact.
El
încinge
focul
.
2.
Refl. și tranz. A (se)
înfierbânta
, a (se)
încălzi
tare
. ♦ Tranz. Fig. (
Despre
un
sentiment
, o
pasiune
) A
cuprinde
, a
copleși
pe cineva; a
consuma
, a
mistui
. ♦ Refl. Fig. A se
manifesta
puternic
; a se
aprinde
, a se
înflăcăra
. ♦ Refl. și tranz. Fig. (
Despre
o
luptă
, o
confruntare
, o
discuție
etc.) A (se)
înteți
.
3.
Refl. (
Despre
fân
,
cereale
,
făină
etc.) A
începe
să se
altereze
prin
fermentare
; a se
strica
; a se
aprinde
. [Perf. s.
încinsei
,
part
.
încins
] – Lat.
incendere.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia încins
ÎNCÍNGE
vb. v.
intensifica
,
împresura
,
încercui
,
înconjura
,
înflăcăra
,
înfoca
,
înroși
,
înteți
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia încins
ÎNCÍNGE
vb. (înv.) a (se)
înfășura
, a (se)
strânge
, (înv.) a (se)
împrejura
.
(Un
brâu
îi ~
mijlocul
; se ~ cu un
brâu
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia încins
ÎNCÍNGE
vb.
1.
a
arde
, a
încălzi
, a
înfierbânta
.
(A ~
cuptorul
de
pâine
.)
2.
a
înfierbânta
, (înv. și
reg
.) a
pripi
.
(
Flăcările
îi ~
obrazul
.)
3.
v.
coace
.
4.
a
dogori
, a
înfierbânta
, (
rar
) a
răscoace
.
(
Soarele
~
pământul
.)
5.
a se
aprinde
, a
fermenta
, (
reg
.) a se
izgorî
, (înv.) a se
scoace
.
(
Fânul
s-a ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia încins
A încinge
≠ a
descinge
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia încins
A (se) încinge
≠ a (se)
descinge
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia încins
încínge
(a
înfierbânta
, a
înfășura
cu o
cingătoare
) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
încíng
, perf. s. 1 sg.
încinséi
, 1 pl.
încínserăm
;
ger
.
încingând
;
part
.
încíns
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia încins
A ÎNCÍNGE încíng
tranz.
1)
(
cingători
)
A
înfășura
strângând
bine
mijlocul
. 2)
(
persoane
sau
mijlocul
)
A
lega
cu o
cingătoare
. 3)
(
arme
)
A
prinde
de
mijlocul
corpului
. 4)
fig.
A
cuprinde
din toate
părțile
; a
învălui
; a
împresura
. [
Ger
.
încinzând
] /<lat.
incingere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia încins
A SE ÎNCÍNGE mă încíng
intranz.
1)
(
despre
foc
,
flăcări
etc.)
A
începe
să
ardă
cu
intensitate
.
~
cuptorul
. 2)
(
despre
fân
,
cereale
,
făină
etc.)
A-și
pierde
proprietățile
inițiale
(din
cauza
umezelii
,
îngrămădirii
etc.),
căpătând
gust
neplăcut
; a se
aprinde
.
Fânul
s-a încins.
3)
rar
(
despre
persoane
)
A
căpăta
tot mai
mult
suflet
; a se
însufleți
; a se
înflăcăra
; a se
anima
; a se
antrena
; a se
entuziasma
; a se
electriza
; a se
ambala
. 4)
(
despre
discuții
,
lupte
etc.)
A
deveni
mai
intens
; a se
înteți
; a se
întări
. /<lat.
incingere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia încins
încínge (încíng, încíns),
vb. –
1.
A
aprinde
, a
lua
foc
. –
2.
(Refl.) A
arde
, a se
mistui
. –
3.
A
încălzi
. –
4.
(Refl.)
Despre
grîu, a se
încinge
, a
fermenta
. – Var.
încinde
. Lat.
incendĕre
(Crețu,
Col. lui Traian
,
IV
, 246; Pușcariu 821;
Candrea
-
Dens
., 848; REW 4346;
DAR
), cf. it.
incendere,
prov.
encender,
sp.,
port
.
encender
. A
ajuns
să se
confunde
sub
aspect
fonetic
cu
a
încinge
„a
înfășura
peste
mijloc
o
cingătoare
”, din lat.
cingere
. – Der.
încins,
s.n. (înv.,
exaltare
,
pasiune
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia încins
încinge,
încing
v.t.
a
bate
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia încins
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK