Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția indeamna definiție dex
indeamna
găsește rime pentru
indeamna
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
îndemna
Cuvinte apropiate:
îndemna
ÎNDEMNÁ,
îndémn
, vb. I. Tranz.
1.
A
convinge
pe cineva să
facă
ceva, a
chema
la o
acțiune
; a
îmboldi
, a
stimula
, a
impulsiona
; a
îmbia
. ♦ Refl. A se
apuca
de ceva (în
urma
unei
stimulări
); a se
hotărî
la ceva. ♦ Refl. recipr. Fig. A se
lua
la
întrecere
, a se
îmboldi
unul
pe
altul
.
2.
A
sili
un
animal
să
pornească
sau să
meargă
mai
repede
. ♦ Intranz. (
Reg
.;
despre
animale
) A se
sili
la
drum
, a
înainta
trăgând
. – Lat. *
indeminare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia indeamna
ÎNDEMNÁ
vb. v.
constrânge
,
convinge
,
decide
,
determina
,
face
,
forța
,
hotărî
,
îndupleca
,
obliga
,
sili
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia indeamna
ÎNDEMNÁ
vb.
1.
a
îmboldi
, (înv. și
reg
.) a
dudui
.
(A ~ un
animal
la
mers
.)
2.
v.
stimula
.
3.
v.
îmboldi
.
4.
a
ațâța
, a
îmboldi
, (fig.) a
mușca
.
(
Cine
-l ~ să
facă
asta?)
5.
a
stimula
, (
grecism
înv.) a
parachinisi
, (fig.) a
împinge
, (pop. fig.) a
înghimpa
, a
mișca
.
(
Totul
îl
~ să
procedeze
astfel
.)
6.
a (se)
îmbia
, a (se)
pofti
.
(Se ~ ca
fata
la
măritat
.)
7.
v.
însufleți
.
8.
v.
sfătui
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia indeamna
îndemná
vb., ind. prez. 1 sg.
îndémn
, 3 sg. și pl.
îndeámnă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia indeamna
A ÎNDEMNÁ îndémn 1.
tranz.
1)
(
persoane
)
A
determina
prin
îndemnuri
(să
efectueze
o
acțiune
); a
îmboldi
; a
impresiona
.
~ la
lucru
.
2)
(
animale
)
A
impune
(prin
îmboldire
,
strigăte
,
șuierături
) să
pornească
din
loc
sau să
meargă
mai
repede
.
~
caii
. 2.
intranz. (
despre
animale
folosite
ca
forță
de
tracțiune
)
A
merge
mai
repede
; a da
zor
; a
grăbi
.
~ un
animal
la
mers
.
/<lat.
indeminare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia indeamna
A SE ÎNDEMNÁ mă îndémn
intranz. (
despre
ființe
)
A se
lua
la
întrecere
(
unul
cu
altul
) (stimulându-se
reciproc
).
~ la
fugă
.
/<lat.
indeminare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia indeamna
îndemná (îndémn, îndemnát),
vb. –
1.
(Înv.) A
invita
, a
pofti
. –
2.
(Înv.) A
obliga
, a
pricinui
. –
3.
A
împinge
, a da un
impuls
. –
4.
A stîrni, a
incita
, a
mișca
. –
5.
A
exorta
, a
înflăcăra
. –
6.
(Refl.) A se
hotărî
. –
7.
(Refl.) A se
mulțumi
, a se
simți
bine
. – Mr.
îndemn
.
Origine
incertă
. Se
consideră
în
general
(Pușcariu 830; REW 4371; Tiktin;
DAR
;
Iordan
,
Dift.,
50;
Candrea
; Scriban)
rezultat
al unui lat.
inde
-mināre
, cf.
mîna
„a
conduce
” sau fr.
emmener
. Această
explicație
, ce s-
ar
putea
admite
din
punct
de
vedere
semantic
, este
dificilă
din acela al
fonetismului
, întrucit nu se
poate
accepta
pierderea
lui
i
, care s-
ar
afla
în
poziție
forte
în
prezent
eu
*
indemîn
, cf.
paralelismul
cu
îndemîna
(Lambrior 375
crede
că
îndemna
este
doar
var. a lui
îndemîna
, ceea ce nu pare a fi mai
probabil
).
Dacă
primele
două
sensuri
, care
astăzi
apar
înv., sînt
originare
este
posibil
să fie
vorba
despre
lat.
dignāri
„a
binevoi
”, sau „a
face
vrednic
, a
face
apt
”, de unde
apoi
„a pune în
situația
de a
face
” ceea ce
indică
vb.
următor
(cf. Coresi,
îndemnă
Hristos
ucenicii
să
între
).
Rezultatul
fonetic
este
normal
, cf.
signum
›
semn
;
în-
trebuie
să fie pref.
factitiv
adăugat
tîrziu. Der.
îndemn
,
s.n. (
invitație
,
incitare
;
exortare
;
stimul
),
postverbal
;
îndemnătură
,
s.f. (înv.,
stimul
);
îndemnător
, adj. (
animat
,
stimulant
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia indeamna
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK