zurgălắu (-ắi),
s.m. – Clopoțel. – Var.
zurgalău. Probabil în legătură cu mag.
zörgeni „a
bate talanga” (Cihac, II, 540); totuși cf.
zurgăi, vb. (a bălăngăni), pe care Tiktin
îl consideră der. de la
zurgălău, și care pare mai
curînd var. a lui
zurui, zornăi.