stínghie (-ii),
s.f. –
1. Bară, traversă. –
2. Regiune inghinală. – Var.
stinghe. Sl.
sŭtęgŭ „traversă”, de la
sŭtęgliti „a reuni” (Tiktin; Byhan 332; Conev 80; Candrea). Der. de la un lat. *
stangula, din v. germ.
stengil (› germ.
Stange), propusă de Giuglea,
Dacor., II, 400, nu este posibilă.