priveștí,
priveștésc, vb. IV (reg.)
1. (despre lichide) a acoperi, a trece peste, a revărsa peste margini.
2. (despre țesături, materiale textile, obiecte confecționate) a tivi îndoind sau înnădind materialul; a întoarce, a dubla pentru a face o tivitură dublă; a coase două bucăți una peste alta; a însăila; a petrece una peste alta marginile unui obiect de
îmbrăcăminte.
3. (despre șindrilă,
șiță,
scânduri) a fixa, a așeza (parțial) una peste alta într-un anumit fel; (despre bucăți de lemn, grinzi) a suprapune
capele pentru a înnădi.
4. (despre obiecte, pereți) a astupa o crăpătură.
5. (în forma:
privesti) a umbla încercând să nu fie observat.