s.f. – Cărare, drumîngust. – Var. Mold. potică,Banatpoteacă. Bg. pătek (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 281; Pascu, Arch. Rom., IX, 303), din sl. tešti „a alerga”, cf. slov. potek „curs, mișcare”. – Der. potecuță, s.f. (diminutiv al lui potecă); potecaș, s.m. (grănicer, corp organizat în Munt. în 1834).
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies. Mai multe detaliiOK