oploșí (oploșésc, oploșít),
vb. –
1. A adăposti, a găzdui, a
apăra, a
proteja. –
2. (Vb. refl.) A se refugia, a se
ascunde. Origine incertă,
dar sigur sl. Pare a fi o simplă var. a lui
obloji „a bandaja, a pansa”, din sb.
obložiti „a acoperi”,
caz în care
a se oploși ar însemna „a se acoperi, a se adăposti”. Totuși, Cihac, II, 229
preferă să se
pornească de la sl.
oplotiti, oploštą „a
împleti”,
oplotu „
gard”; și Tiktin, de la sl.
plochu „cîmpie” sau de la sl.
pluchu „șobolan de cîmp”, ținînd
cont de dificultățile evidente. – Der.
oploșeală, s.f. (
adăpost,
apărare).