chindisí (chindisésc, chindisít),
vb. –
1. A
broda, a
coase. –
2. A
garnisi, a împodobi, a înfrumuseța. – Mr.
chindisescu. Ngr. ϰεντῶ „a
broda”, care se mai
spune și ϰεντίζω, cf. ϰεντησιά „broderie” (Cihac, II, 547;
DAR; Gáldi 164). – Der.
chindiseală, s.f. (broderie);
chindisitură, s.f. (broderie).